Date geografice

Hoghilag (în dialectul săsesc Halwelajen, Halvelâjn, în germană Halvelagen, Halwelagen, în maghiară Holdvilág, Nagyholdvilág ) este o comună în judeţul Sibiu. Comuna este situată la 80 km de municipiul Sibiu şi la 2 km de oraşul Dumbrăveni, pe DJ 142 E si 2 km pana la DN 14. Cea mai veche atestare documentară a localităţii este într-un document din 1335, care se referă la un preot, pe nume Johanes, din Archidiaconatul Târnavei.

La   2 km de vatra satului Hoghilag trece magistrala feroviara Bucuresti – Brasov – Cluj-Napoca – Oradea/Episcopia Bihor (magistrala 300). Altitudinea medie a dealurilor prezente pe teritoriul comunei este de 300-350 m. Suprafata teritoriului comunei  este de 5.213 ha.
Localitatile cu care se invecineaza comuna Hoghilag sunt:

– La nord – comuna Viisoara
– La est – comuna Laslea
– La sud – sat Copsa Mare
– La vest – orasul Dumbraveni

 

Coordonatele geografice ale comunei Hoghilag

– conform Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” al municipiului Bucuresti, Coordonatele geografice – ale comunei Hoghilag sunt: Longitudine: 24 grade 22 minute E; Latitudine:46 grade 09 minute N
– Coordonatele sediului administrativ Primariei
– masurate cu GPS – ul sunt la intersectia  paralelei 46 grade 10 minute 7 secunde latitudine nordica, cu meridianul – 24 grade 21 minute 8 secunde longitudine estica.
– coordonate carteziene locale: plan local stereo X = 518 343,43; Y = 449 672, 93; Z = 295,5;

Relieful
Relieful comunei este deluros, cu pante domoale si cultivabile, care cuprind intre ele sesuri inguste de-a lungul unor vai mici. Dealurile nu sint izolate, ci se leaga, formand un sir de dealuri cu creste aproximativ de aceiasi altitudine. Altitudinea medie a dealurilor prezente pe teritoriul comunei este de 500-550 m. Vatra satului Hoghilag se afla asezata intre 320-330 m, iar cele ale satelor Prod si Valchid se afla asezate intre 360-380 m, respectiv 370-390m. Cotele in zona de ses (de-a lungul unor vai) sint de cca 360-375 m.

Caracteristici climatice
Teritoriul judetului Sibiu apartine climei temperat-continental-moderate de nuanta central-europeana, diferentiata foarte mult in functie de trasaturile locale ale reliefului. Tipul de clima corespunzator Podisului Tirnavelor este cel continental cu influenta oceanica, caracterizat prin ierni moderate si veri racoroase.

Temperatura
Temperaturile extreme care se inregistreaza in zona sunt obisnuite regiunilor deluroase din Romania (-17…-24 grade C, iarna) si (28…32 grade C, vara). Primul inghet se inregistreaza in jurul datei de 23 octombrie, iar ultimul in jurul datei de 4 mai. Ingheturile timpurii de toamna si cele tarzii de primavara, apar cu un decalaj de 1-2 saptamani fata de datele medii. Durata medie a intervalului fara inghet este de aproximativ 144 de zile. Zilele cu temperaturi medii pozitive sunt numeroase, 300 – 310 zile si numai 30 – 45 zile pe an au valori sub 0 grade C (zile de iarna). Ciclicitatea acestora corespunde cu cea a perioadelor de ger. In fiecare din zilele geroase se constata valori cu 2 – 5 grade C mai coborate in albia raului Tarnava Mare, fata de cele de pe inaltimi. De asemenea, in spatiul de lunca, ceata uscata este mai consistenta si gerurile mai persistente. Din analiza valorilor medii multianuale rezulta ca luna cea mai calda din an este iulie cu temperatura medie de 21.6 grade C. Luna cea mai rece din an este ianuarie cu temperaturi medii de -3.2 grade  C.

Vantul
In regimul vanturilor, pe teritoriul comunei dominante sunt cele din directiile sud-vest si nord-est (18% si 14.5%), urmate de cele nord si sud (9.5% si 9.0%). Directiilor sud-vest si sud la revin si cele mai mari viteze medii anuale (9.0m/sec, respectiv 6.0 m/sec), urmate de directiile nord si nord-est (4.5 m/sec).

Precipitatiile
Precipitatiile medii anuale variaza, de asemenea, in functie de relief, in depresiuni si podisuri cantitatea medie anuala fiind de 900 – 1.300 mm si uneori chiar mai mult. Cantitatea medie de precipitatii a fost in anul 1998 de 919.0 mm/an, mai ridicata decat in anii precedenti, cu o valoare corespunzatoare lunii iunie de 222.9 mm, din care 180 mm in intervalul  17 – 22 iunie. Distributia spatiala si cantitativa a precipitatiilor respecta cele doua perioade pluviometrice: mai – iunie si respectiv octombrie – noiembrie, cand cad majoritatea ploilor mai consistente. Abaterile de la aceasta distributie sunt intamplatoare. Precipitatiile sub forma de zapada, cu o frecventa de aproximativ 30-40 de zile pe an, au pondere mai mare in prima parte a iernii. Rezistenta stratului alb, in medie de 48 zile/an, variaza in functie de relieful local: o durata mai mare are pe inaltimile din jur si in zona forestiera si una foarte scazuta in perimetrul urban si in culoar.
Umezeala relativa a aerului are valori medii anuale de 73%.

Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica este tributara bazinului hidrografic al Muresului. Ea este formata din riul Tirnava Mare (partial) si afluentii sai paraurile Prod si Valchid, fiecare colectand cursuri de apa din vai mai mici. Raul Tarnava Mare are sensul de curgere de la est la vest, reprezentand partial limita estica a teritoriului administrativ a comunei Hoghilag; paraurile Prod si Valchid, afluentii Tarnavei Mari traverseaza intravilanul localitatii Prod de la nord la sud-sud-est, respectiv intravilanul localitatii Valchid de la sud la nord-nord-est; sensul lor de curgere este de la nord-est la sud-sud-est pentru Prod si de la sud-vest la nord-nord-vest pentru Valchid, ele varsandu-se in Tarnava Mare in aval de localitatea Prod respectiv in aval de localitatea Hoghilag.

Privitor la apele de suprafata se remarca urmatoarele:

– existenta consistenta a panzelor freatice de circulatie libera, la mica adancime (5 m), specifica litologiei luncilor;
nivelul hidrostatic superior este sub permanenta comanda a nivelului apelor din Tarnava Mare (prin infiltratie si capilaritate); acesta oscileaza in raport cu debitele medii si extreme, scurse in albie;

– calitatile fizice si chimice ale panzelor freatice din subasamentul litologic al zonei nu confera potabilitatea. Ele nu corespund nici sub aspect microbiologic. In aceste conditii, proprietatile organoleptice nu le fac potabile

– ape freatice: Exista conditii relativ uniforme de acumulare a apelor freatice, cea mai larga raspandire avand-o straturile acvifere din depozitele deluviale. Mineralizarea apelor subterane este redusa, iar tipul caracteristic este cel carbonatat. Etajarea reliefului determina adancimea la care se gasesc (1-3 m in lunci si 5-20 m in zonele inalte)
– ape de adancime: In zona Hoghilag sunt cantonate ape de zacamant puternic mineralizate (50 – 100 g/l), in special clorosodice, sulfatate, bromurate si iodurate.

– Apele subterane

Raul Tarnava Mare
Zona de izvorare sud-estul Muntilor Ghiurghiu

Afluent al Muresului, aval de Mihalt
Cota la izvor 1441 m.d.M.
Punct de varsare Blaj, unde se uneste cu Tarnava Mica
Bazin de receptie 3653 kmp.
Lungimea cursului de apa 221 km (pana la confluenta cu Tarnava Mica)
Judete traversate: Harghita, Mures, Sibiu, Alba
Afluenti mai importanti:

 

Intre 1426 si 1932 au avut loc 26 de inundatii (Metes Liviu, „Date monografice si economico-sociale despre ORASUL DUMBRAVENI”, pagina 17 – document dactilografiat aflat in arhiva Primariei DUMBRAVENI)

Afluentii raului Tarnava Mare in zona Hoghilag

Paraul Prod;

Lungime totala 5 km
Altitudinea in amonte si in aval 430m respectiv 320m
Panta medie 22%
Coeficient de sinuozitate 1.25
Suprafata bazinului 12 kmp
Suprafata fondului forestier 450 ha

Paraul Valchid

Lungime totala 19 km
Altitudinea in amonte si in aval 590m respectiv 316m
Panta medie 14%0
Coeficient de sinuozitate 1.15
Suprafata bazinului 50 kmp
Suprafata fondului forestier 1922 ha